luni, mai 19

Persoane pe care nu vreau sa le mai vad niciodata 2

"Apa trece, pietrele raman" spunea cineva. In cazul meu, timpul trece, persoanele pe care nu le suport raman (aparent) aceleasi. La 4 ani de la postarea primului articol din aceasta serie, iata ca avem nevoie de o actualizare, sa vedem cine si'a pastrat locul in top si cine e "new entry". Sa nu mai lungim vorba si sa incepem clasamentul.

5. Copii (care acum nu mai sunt la gradinita, ci la scoala) din blocul meu. Pe langa faptul ca nu stiu sa zica "Buna ziua!" cand ma vad (am si eu o varsta, totusi!), nu stiu decat sa stea pe scara si sa se joace Pou sau alte jocuri pe tableta sau telefon. Pe vremea mea, nici nu auzisem de asa ceva. Bateam mingea in fata blocului, jucam sotron, veneam acasa cu genunchii juliti.

4. Vanzatoarea de la alimentara din cartier nu ne paraseste nici de aceasta data. De ce? Pentru ca devine din ce in ce mai antipatica, cel putin pentru mine; exceptand faptul ca trebuie sa ii repeti de n ori ce vrei sa cumperi si ca nu stie cum sa iti smulga mai repede banii din mana, simpla ei prezente ma scoate din sarite.

3. Populatia de varsta a 3'a (ca sa nu zic altfel) care calatoreste cu autobuzul. Toata ziua vezi persoane in varsta plimbandu'se prin tot orasul - in special, la piata - cu mijlocul public de transport. Cand sa intri si tu ca sa ajungi la scoala, nu ai cum sa nu te intalnesti cu mireasma lor specifica in autobuz. Era sa uit: in momentul in care reusesti (cu greu) sa cobori, stii cum se simte o sardina intr'o conserva.

2. Profesoara de limba latina. Doamne, ma jur ca femeia asta imi da cosmaruri! O sa ma bantuie si dupa ce termin liceul! Eu, personal, cred ca are ceva cu mine; numai pe mine ma pune sa raspund atunci cand pune o intrebare si vede ca "toti" se ingramadesc sa raspunda. Pe la inceputul anului scolar, a tipat la mine de am zis ca o sa'i aud si in vis vocea soava (si asa s'a si intamplat).

1. Locul unu, numai unu, sunt mereu pe locul unu! Avem un nou No.1! Medalia de aur merge la.....nimeni altul, inconfundabilul, inegalabilul, profesorul de geografie! Nu am cuvinte sa exprim ura pentru acesta sau sa ii multumesc pentru toti neuronii pe care i'am pierdut din cauza lui si pentru datile in care am zis ca imi vomit si creierul din cauza mirosului emanat de el! Mai sunt si dati cand vine beat la ora si face ca un nebun, se stramba de parca e gorila si tipa fara motiv la noi. Sa razgandeste de la o ora la alta, nu prea stie (a se citi "nu stie deloc") sa predea o lectie cap-coada; el ne preda cuvinte scrise cu liniuta. Mentionez ca se asteapta ca noi sa dam bacul la geografie, dar in maniera in care preda el, nu ia nimeni.

Iata ca am terminat si noul clasament, actualizat dupa 4 ani. Sper ca urmatorul top sa nu il scriu in 2018. Defapt, cine stie?

sâmbătă, mai 3

Lucrurile bune se intampla...

...de cele mai multe ori, cand te astepti mai putin si cand ai impresia ca nimic nu mai are vreun sens. Ce'i drept, lucrurile bune nu se intampla atunci cand vrei tu, ci atunci cand ai nevoie sa ti se intample. Toate la timpul lor!

Desi incepi sa iti pierzi speranta ca ceva se va schimba si incepi sa te resemnezi in ceea ce priveste un anumit aspect din viata, asta nu inseamna ca nu vei avea parte de o "minune" sau de o schimbare in bine. Sentimentul simtit in acele momente nu poate fi explicat printr'un simplu cuvant; este o combinatie de uimire (pentru ca nu te mai asteptai sa se intample ceva) si bucurie (pentru ca s'a intamplat).

Un exemplu concret este situatia urmatoare prin care am trecut: m'am certat definitiv (cica) cu prietenul meu cel mai bun, persoana cu care imi discutam probleme si de la care primeam sfaturi cand aveam nevoie si care, la randul lui, apela la mine cand era in bucluc. Timp de aproape 2 luni (!!!) nu ne'am vorbit deloc, nu ne'am bagat in seama. Incepusem deja sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu ne vom impaca (prea curand), cand, deodata, lucrurile au luat o intorsatura radicala. Am inceput sa vorbim si ne cerem scuze pentru cearta din trecut si acum suntem din nou in relatii bune, exact ca inainte. Totul a revenit la situatia de acum 2 luni.

Pentru a incheia, stiu ca sunt situatii cotidiene care par extreme, dar cand te astepti mai putin, vei trece peste ele si vei vedea ca nu a fost un capat de lume. Trebuie doar sa ai rabdare si aspectele pozitive isi vor face aparitia.